Eminescu este şi va rămâne cea mai strălucită încarnaţie a geniului românesc... Abiruit crezul lui. Octavian Goga
ORIZONTAL : 1) Revista română „enciclopedică şi beletristică”, condusă de Iosif Vulcan, în care apare, pentru prima dată, această poezie (18/30 august 1868) – Iubire, precum aceea care, se presupune, i-a fost inspirată poetului de o artistă din trupa lui Pascale, Eufrosina Popescu, căreia i-a dedicat poema. 2) Ce..., nefinită / Îngerii o cântă-n cor? – Din Călin Nebunul: Iarã cioara cea de mire pe trei perini şade-n puf, / ... îl apãrã cu creanga de muscuţe şi zãduf. 3) Şi din Sara pe deal: Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară, / Ochii tăi mari caută 'n frunza cea ... – Trecut prin chinurile dragostei, precum în versurile: Dispărând divinizată, / Răpişi sufletu-mi în dor. 4) Umbra 'n codri... şi colo / Fulgerează de lumine (Făt-Frumos din teiu) – Muza inspiratoare, proiectată pe un portativ celest: Eşti tu... rătăcită / Din cântarea sferelor. 5) Arzător reproş faţă de cruda experienţă a femeii iubite: Astfel mâna-ţi... / Bate-un cântec mort şi viu. / Ca furtuna descrescîndă / Care muge a pustiu . 6) Înfige! – Din Epigonii: ... luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună, /... visat zile de aur pe-astă lume de amar– Ah, ca visul ce se-mbină / Palid, lin, încetişor, / Cu o rază de lumină / Ce-... geana ochilor. 7) Examen – Sigla Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului – Sufix cu sens de „calitate”. 8) Sentiment de frustrare, cum e acela ce străbate, de la un capăt la altul, poemul – Şi... de mult îmi pare rău / Că nu mai sufăr încă! (S-a dus amorul) – În Apus! 9) Luate în cont! – Poetul, atunci când meditează asupra iubirii şi a tainelor ei adesea de nepătruns. 10) Astfel notele murinde, / Blânde,..., încet, / Zbor sub mîna-ţi tremurândă / Ca dulci gânduri de poet – Oceanul cel de ghiaţă mi-apare înainte: / Pe bolta alburie o stea nu se... (De câte ori iubito). 11) A uni – Localitate în Turcia. 12) Aleasa inimii, plasată dincolo de contingent: Eşti fiinţa-armonioasă Ce-o gândi un serafin, / Când pe... -i tînguioasă / Mâna cântecul divin? – Ca a nopţii poezie,
Cu-ntunericul talar, / Cînd se-mbină, se-mlădie / C-un glas..., lin, amar (fem.).
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1)Scăldat în beatitudine – Piatră semipreţioasă. 2)Ofensivă – Înflăcăratul romantic o descrie pe regina scenei ca pe o „cântare întrupată”, care seamănă cu o rază de lumină
Ce-arde... ochilor. 3) Din Fata'n grădina de aur: Sã-l ştiu cã-i slab, iubirea cã-l susţine, / La om e-un..., ce la zei n-a fost – Satu Mare – Zeu protector al casei. 4) Cureluşă de meşină – Eşti tu nota... / Din cântarea sferelor. 5) Lene! – Clar – Cu un dor fãrã de nume / Uitã ţarã, ..., casã(Miron şi Frumoasa fără corp) (sing.). 6) Admiraţia poetului faţă de femeia adorată nu cunoaşte margini: Ca zefirii ce adie / Cînturi dulci ca un fior, / Cînd prin flori de... / Îşi sting sufletele lor – Suplineşte (adesea cu elocvenţă) cele mai convingătoare cuvinte. 7) Zeul soarelui în străvechiul Sumer – Ghimpi – Abis! 8) Sau ca lira... / Ce răsgeme-ngrozitor / Când o mînă îngheţată / Rumpe coardele-n fior. 9)Tu cântare întrupată! / De-... aplauzelor flor / Dispărînd divinizată, / Răpişi sufletu-mi în dor – Alecu Russo – Plugar. 10) Verbele la gerunziu creează imagini vivace, de un dinamism controlat, deloc lipsit de suavitate: Astfel notele... care zboară sub mâna-ţi tremurânde, / Ca dulci gânduri de poet – Puternice, cum sunt sentimentele eroului, izvorâte din dorul său de împlinire sufletească. 11) A boci (reg.) – Tiranic. 12) A pune accentul pe silabele unui vers – Pură, ca dragostea adevărată, cea dureros de dulce, pe care poetul o întâlneşte doar în vis.
Dicţionar: EAM, ESC, ARIT, LAR, IRA, UTU, OGI.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului
|
Ca a noptii poezie, Cu-intunericul talar, Cand se-mbina, se-mladie C-un glas tainic, lin, amar. Tu, cantare intrupata, De-al aplauzelor flor Aparand divinizata, Rapi-si sufletu-mi in dor! Ca zefirii ce adie Canturi dulci ca un fior Cand prin flori de iasomie Isi sting sufletele lor, Astfel notele murinde, Blande, palide, incet, Zbor sub mana tremurande, Ca dulci ganduri de poet. Sau ca lira slaramata, Ce razgeme-ngrozitor Cand o mana inghetata Rumpe coardele-n fior, Astfel mana-ti tremuranda Bate-un cantec mort si viu, Ca furtuna descrescanda Care muge a pustiu. |
Esti tu nota ratacita Din cantarea sferelor Ce eterna, nefinita, Ingerii o canta-n cor? Esti fiinta-armonioasa Ce-o gandi un serafin Cand pe lira-i tanguioasa Mana cantecul divin? Ah, ca visul ce se-mbina Palid, lin, incetisor, Cu o raza de lumina Ce-arde geana ochilor; Tu, cantare intrupata, De-al aplauzelor flor Disparand divinizata Rapasi sufletu-mi de dor! |
Eminescu avea intentia sa scrie un Sonet la Carlotta Patti, dar
in loc de acesta a compus doua poezii de omagiere a artistei. A incercat si un alt ritm, pentru care
avem exercitiile pe manuscris, pe aceeasi pagina:
Dar te-aud tu ce prin lume
Treci ca gandul cel de aur,
Ce-un poet cufruntea-n laur
O viseaza. Nu-i artista o scanteie Pe un val amar.
Nu-i reflectul unei zee.
Ci e zeea chiar.
Te-am vazut, o. stea iubita
Ce ca lebada cernita
Canti pe-a vietii mal de flori
Carlotta Patti, sora mai mare a Adelinei, dupa turneuri stralucite in Statele Unite, Anglia, Belgia si un succes imens la Paris, in 1867, in Carnaval de Venise, a dat concerte in Austria si apoi, in drumul spre Costantinopol, s-a facut cunoscuta si publicului din Bucuresti (19 martie 1869 si in zilele urmatoare). in Romanul din 12 martie 1869, sub titlul Carlotta Patti, se scrie: „Bucurestiul, aceasta capitala orientala, care din zi in zi cu o repeziciune necrezuta isi intinde renumele in lumea intreaga, a fost pe rand vizitata de toate celebritatile artistice contemporane. Aceea care o va vizita acum este din acele care au avut intotdeauna cel mai stralucit succes. Nu este un instrument pe care excela, fie chiar pana la perfectiune, domnisoara Cartona Pani; darul divin al unei voci adorabile si al maiestriei celei mai rare a cantarii este partea ce a facut darnica natura acestei cantatrice celebre.
D-ra Patti va fi insotita in calatoria sa de d. Teodor Ritter, pianist compozitor, de d. Sarasate, prim violin de la Conservatorul din Paris, de d.Marochetti. bariton, si de Gallois, organist acompaniator, toti artisti foarte recunoscuti si distinsi.
Dar te-aud tu ce prin lume
Treci ca gandul cel de aur,
Ce-un poet cufruntea-n laur
O viseaza. Nu-i artista o scanteie Pe un val amar.
Nu-i reflectul unei zee.
Ci e zeea chiar.
Te-am vazut, o. stea iubita
Ce ca lebada cernita
Canti pe-a vietii mal de flori
Carlotta Patti, sora mai mare a Adelinei, dupa turneuri stralucite in Statele Unite, Anglia, Belgia si un succes imens la Paris, in 1867, in Carnaval de Venise, a dat concerte in Austria si apoi, in drumul spre Costantinopol, s-a facut cunoscuta si publicului din Bucuresti (19 martie 1869 si in zilele urmatoare). in Romanul din 12 martie 1869, sub titlul Carlotta Patti, se scrie: „Bucurestiul, aceasta capitala orientala, care din zi in zi cu o repeziciune necrezuta isi intinde renumele in lumea intreaga, a fost pe rand vizitata de toate celebritatile artistice contemporane. Aceea care o va vizita acum este din acele care au avut intotdeauna cel mai stralucit succes. Nu este un instrument pe care excela, fie chiar pana la perfectiune, domnisoara Cartona Pani; darul divin al unei voci adorabile si al maiestriei celei mai rare a cantarii este partea ce a facut darnica natura acestei cantatrice celebre.
D-ra Patti va fi insotita in calatoria sa de d. Teodor Ritter, pianist compozitor, de d. Sarasate, prim violin de la Conservatorul din Paris, de d.Marochetti. bariton, si de Gallois, organist acompaniator, toti artisti foarte recunoscuti si distinsi.
Solutia careului: La mormantul lui Aron Pumnul
1C
|
2
A
|
3
R
|
4
T
|
5
I
|
7
P
|
8
R
|
9
E
|
10
T
|
11
U
|
12
I
|
|
2
A
|
N
|
A
|
M
|
E
|
T
|
A
|
L
|
I
|
C
|
A
|
|
3
N
|
T
|
T
|
B
|
L
|
D
|
I
|
N
|
R
|
|||
4
T
|
I
|
N
|
E
|
R
|
E
|
T
|
S
|
E
|
C
|
||
5
A
|
C
|
U
|
M
|
A
|
N
|
A
|
E
|
A
|
N
|
||
6
R
|
M
|
A
|
C
|
I
|
D
|
U
|
L
|
C
|
E
|
||
7
E
|
G
|
A
|
A
|
L
|
B
|
E
|
I
|
I
|
M
|
||
E
|
R
|
M
|
L
|
A
|
S
|
A
|
T
|
U
|
|||
9
D
|
N
|
A
|
T
|
A
|
T
|
L
|
E
|
I
|
R
|
||
10
A
|
I
|
U
|
R
|
I
|
R
|
E
|
T
|
R
|
A
|
I
|
|
11
L
|
U
|
C
|
E
|
A
|
F
|
A
|
R
|
A
|
S
|
R
|
|
12
B
|
A
|
T
|
I
|
N
|
E
|
R
|
T
|
I
|
E
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu